• Bucuresti 23º C
    Baia Mare 22º C
    Brasov 18º C
    Cluj-Napoca 20º C
    Constanta 18º C
    Craiova 21º C
    Galati 21º C
    Iasi 23º C
    Suceava 25º C
    Timisoara 22º C
  • 1 EUR = 4.6606 LEI
    1 USD = 3.7886 LEI
    1 GBP = 5.3294 LEI
    1 CHF = 3.8902 LEI
    1 HUF = 1.5010 LEI
    1 BGN = 2.3830 LEI
    1 JPY = 3.5188 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Obiceiuri si traditii de Sfintele Pasti la romani!

11 Aprilie, 14:36

Sarbatoarea Pastelui este pentru romani, alaturi de Craciun, cea mai importanta din an, pentru care fiecare familie se pregateste cu mult timp inainte prin postul tinut cu atata evlavie.In biserica ortodoxa oamenii se pregatesc pentru intampinarea sarbatorilor de Pasti prin "postul Pastelui" numit si "Postul Cel Mare", post care dureaza 48 de zile.

Oltenia


Ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste "Saptamana Patimilor" si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. "Saptamana Patimilor" comemoreaza prinderea lui Iisus, crucificarea si moartea Lui. In acesta ultima saptamana, multe biserici tin slujbe in fiecare seara, slujbe numite "Denie". De luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste "Joia Mare". Vineri, numita "Vinerea Mare" se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In acesta zi, se tine "post negru", adica nu se mananca nimic.
Desi aceasta sarbatoarea reprezinta pentru toti romanii invierea Domnului Iisus Hristos, ea se sarbatoreste oarecum diferit in regiunile Romaniei. Astfel...

In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele. Flacaii trebuie sa se duca cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a isi arata consimtamantul la sentimentele lor, trebuie sa le ofera un ou rosu.

In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa bine-cuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata in prima zi de Pasti, copiii(pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor "Sarbatori fericite!". La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.

In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat "hotii", cat si "pagubasii". Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

In Tara Barsei, in jurul Brasovului, se face o petrecere care aduna intreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindatori, cu vataf si casier, strang oua de la tinerele fete, dupa care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc intreceri. Cea mai cunoscuta si indragita dintre ele este aruncarea buzduganului.

In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pune un oua rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi, copii trebuie sa si clateasca fata cu apa si sa si atinga obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogatii.

Sărbătoarea Paştelui este marcată în Oltenia de obiceiuri străvechi ce ţin de credinţa unei curăţări şi înnoiri interioare. Potrivit tradiţiei femeile nu au voi să doarmă în Joia Mare, pentru că vor dormi tot anul.

În judeţul Dolj în unele comune se face foc în faţa casei, iar femeile aduc în jurul lui atâtea scaune câţi bărbaţi sunt în casă. Pe scaune sunt aşezate căni cu apă, iar deasupra se pun colăcei care se dau de pomană.    În unele zone din Oltenia, bărbaţii sunt cei care încondeiază ouăle, iar acestae sunt dăruite la masa de Paşte de către fini, naşilor, iar feciorii le oferă fetelor la hora satului. În dimineaţa de Paşte, după ce oamenii se întorc acasă cu lumânarea aprinsă nu au voie să intre în casă până nu culeg din grădină iarbă verde pe care o aşează pe scările casei.   Vinerea mare este ziua scăldatului, iar conform tradiţiei acela care se scufundă de trei ori în apa rece va fi sănătos tot anul. Dacă plouă, anul va fi unul bogat, cu recolte pe măsură.    Oltenii respectă tradiţia, iar în ziua de Paşte poartă haine noi în semn de respect pentru această sărbătoare. De pe masă nu trebuie să lipsească ouăle roşii, brânza, salata cu ceapă verde, drobul şi friptura de miel şi plăcinta cu brânză şi smântână.   În a doua zi de Paşte, în Oltenia feciorii stropesc cu apa sau parfum fetele pe care vor să le ducă în faţa altarului.  

Citeste mai mult despre: Banat, Dolj, Maramures, Oltenia, Paste
Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.md pe facebook
Alte articole: